„Pare plictisit,” observă femeia din spatele geamului.
Am oftat. „Maria, are trei doctorate în fizică cuantică și joacă X și 0 cu un extraterestru de două ore. Tu n-ai fi?”
Am primit ca replică o privire încruntată. Aveam dreptate. O fi crezut că face o descoperire epocală.
„Mă refeream la extraterestru…” Răspunse după o vreme Maria.
„Ah! Scuză-mă, sunt obosit.” Mi-am frecat ochii. „Câte jocuri au jucat?”
„243. Au fost 140 de remize, 53 de jocuri câștigate de al nostru, 50 de extraterestru. Sunt peste 250.000 de posibilități. Majoritatea pot fi câștigate de cel care pune prima piesă. Statistic, au fost foarte multe remize. Cam de trei ori mai multe,” adăugă Maria.
„Mă sună președintele într-o oră. Ce vrei să-i spun?”
„Că punem bazele unui limbaj de comunicare.” Femeia dădu din umeri, arătând plictisită spre ființa din camera alăturată. „El a hotărât să apară în țara noastră, noi nu l-am chemat.”
„Vrea să joace X și O, zici să-l lăsăm, nu?” Am întrebat-o eu, sarcastic.
„Mihai, poate chiar așa comunică. Și încă nu înțelegem noi. Au trecut două ore. Știi bine că am încercat toate variantele de comunicare cu el și nimic n-a mers. De când i-a desenat Alex alea patru linii pe hârtie și a început să deseneze, parcă a prins viață. Uită-te la el/ea/ce-o fi, măcar mișcă!”
„Mda. Bine că n-a venit cu tablele. ”
„Desigur, domnule director.” Mă ironiză la schimb Maria. „Mă duc acum să le aduc. Poate un barbut mic, ceva?”
În realitate, eram disperat. „Ideea e că în mai puțin de o oră, mă sună bulă și mă întreabă ce am comunicat cu chestia aia, în măsura în care Casa Albă și Kremlinul și toată lumea îi respiră în ceafă. Ce dracului îi zic?”
„Că se joacă!” Gesticulă Maria cu mâinile spre geam. „Că stabilim comunicare.”
„Și vin Mulder și Scully și ni-l iau. Înțelegi? De fapt n-ai cum, ești prea tânără. Vin niște oameni și ni-l iau, iar carierele noastre se duc pa-pa pe apa sâmbetei pentru că cel mai deștept om din țară, adică boul ălă,” am adăugat, arătând spre Alex, care nu mă putea auzi, ”i-a dat un joc. Tu înțelegi unde suntem?”
„Mărește jocul, dă-i o foaie liniată de matematică și vezi cum se descurcă. Sau o tabletă, mai bine!”
Am dat ochii peste cap. M-am apropiat de biroul Mariei, bătând ușor cu degetul în metalul de pe margine. Eram la capătul răbdării, carierei, tot ce puteam face era să conving doi oameni de câteva ori mai inteligenți decât mine să-și miște neuronii în altceva decât observație științifică.
„Nu. Zi-i să trișeze.”
„Poftim?” Maria ridică privirea spre mine.
„Fă, mă, ce-ți spun.”
„Alex, șefu’ zice să trișezi.” Se auzi dezaprobarea din vocea ei. Știam amândoi ce va urma. Alex privi geamul dintre noi, oglindă pentru el, cu privirea unui om inteligent pus să facă ceva tâmp. Extraterestrul îi urmări privirea și clipi o dată din pleoapele verticale.
Omul începu un joc nou, se pregăti să piardă și, la ultima mutare, hașură una din piesele sale, spunând că a greșit. Extraterestrul îl privi lung, parcă încercând să spună ceva prin ceea ce păreau a fi buze, apoi pur și simplu privi în sus.
„A dispărut!” Exclamă șocată Maria.
„Mda. Am belit-o.” Am spus eu, întrebându-mă cu ce am greșit în viață timp de vreo jumătate de minut. Telefonul se auzi în distanță, mai repede decât trebuia să sune. Mi-am desfăcut larg nodul de la cravată, întrebându-mă cât alcool aveam acasă prin frigider și am răspuns. O voce cunoscută se auzi din partea cealaltă.
„Felicitări, domnule director. Nu știu ce i-ai făcut, dar tocmai și-a chemat niște prieteni. Sunt în orbita, deasupra noastră. Se pare că ne transmit niște informații în cod binar. Cred că ai deschis ușa la o nouă eră în evoluția umană.”
„Domnule președinte, al nostru a fugit, a dispărut din fața noastră, atunci când l-am pus în fața unei probleme de ordin moral.” Am zis, privind-o pe Maria, care-și dădu ochii peste cap. „Nu știu dacă intențiile lor sunt chiar cele mai pașnice, n-am reușit să stabilim un dialog clar.”
„Nu contează, sunt problema omenirii acum, dar dacă transmit mesaje, nu vor să ne omoare, zic. Hai, vino pe la mine, bem ceva și îmi povestești. Da, domnule ministru?”
Chiar n-aveam atât alcool în casă.