menu Menu
Mihnea
Mihnea
Previous page Previous page Next page Next page

Jocul

„Pare plictisit,” observă femeia din spatele geamului. Am oftat. „Maria, are trei doctorate în fizică cuantică și joacă X și 0 cu un extraterestru de două ore. Tu n-ai fi?” Am primit ca replică o privire încruntată. Aveam dreptate. O fi crezut că face o descoperire epocală. „Mă refeream la extraterestru…” Răspunse după o vreme […]

Continue reading


Un scurt moment de curaj (1)

O variantă a acestui text a apărut, în engleză, în cartea mea din 2015. Aceasta este prima traducere în română (și ușoară adaptare) a unei părți din primul capitol. Salum Trag voia să-și asculte instinctele primare. Voia să-l tragă-n țeapă pe Mon Krais și să-l perpelească la foc mic, ignorând țipetele de durere ale micului […]

Continue reading


Punctul de informație

La 16 ani, era prima dată când avea un punct de informație întreg. Unul real. Așa era societatea, pe puncte, de la cei bogați care-și permiteau orice informație, la cei săraci, care și-o cumpărau cu greu, prin muncă. Punctul putea fi folosit și el, pentru informații de diferite valori. Până la 14 ani, fusese totul […]

Continue reading


Cum să oprești timpul - literalmente, prin plictiseala unei cărți slabe.

Am terminat How to Stop Time al lui Matt Haig. Nu e neapărat un SF, e Highlander fără sabie, literalmente viața unui om de 400+ ani care se târăște prin prezent, întrebându-se când o să moară. Și, la fel ca în Highlander, dar fără săbii sau tăieri de capete, nu are voie să facă copii. […]

Continue reading


Un extraterestru printre noi

Varianta în engleză a textului de mai jos a fost publicată pe Amazon în 2o14. Aceasta este varianta redactată. // 5 februarie 2076 Malus privi oamenii din Biroul Oval. Cei cinci erau toți oameni de stat, dar niciunul nu știa ce urma să le spună. Îi cunoștea destul de bine, dar ce se întâmpla acum […]

Continue reading


Primul sfert

Ptolemeu trase aer adânc în piept și privi stadionul cu bucuria unui copil care își primea, în sfârșit, jucaria mult râvnită. După aproape trei ani de încercări nereușite, stăruințe, cerșit, mite, pile, amenințări și doar câteva ilegalități grosolane, reușise să obțină un loc. Stătea la peluza cea exclusivistă. Se afla în sfârșit pe Stadionul Național. […]

Continue reading


Ministrul politic de la Mediu

„Vremea este, totuși, o decizie politică!” Tună ministrul Mediului, un tânăr cam idealist și plin de el. Premierul oftă, privind spre tableta din fața lui. Încă douăzeci de subiecte pe ordinea de zi, plus o ședință de partid și era abia ora 11. Afară era un 2053 cald de mai, cu soarele luminând Palatul Victoria. […]

Continue reading


Un first draft de prim capitol

Deasupra Pământului, corporația Lumina domnea fără egal, de mai bine de trei sute de ani. Stația sa spațială se rotea ca un fuior care strânge fire nevăzute de gravitație, în orbită deasupra emisferei nordice. Principala ei misiune, într-o țesătură de sateliți cu inteligență artificială și armament greu, era departe de numele care-i fusese dat: Speranța. […]

Continue reading


Scurtă

Stația descria o orbită predictibilă prin ceruri. Poziția ei deasupra Pământului conta, chiar dacă puterea ei nu stătea în cuvinte, în propaganda emanată pe calea undelor, care proclama viitorul luminos al pământenilor printre stele. Nu, era în arme și în holocaustul pe care stăpânul Stației îl proiecta spre planetă, în dictatura cu care alegea ce […]

Continue reading


Zok, parlamentar român

„Domnule senator, v-a venit soția,” anunță asistenta – frumoasă, dar profund nepregătită. Dacă nu ar fi fost un extraterestru prins în corpul unui demnitar român, Zok probabil ar fi comentat asupra politicii de recrutare din cadrul Parlamentului. Dar, așa cum era acum, în pline discuții pe buget, nu-și permitea. „Spune-i să intre, te rog frumos.” […]

Continue reading



Previous page Next page

keyboard_arrow_up